HDheaven


De incercat

Printre multele probleme ale unui student se include si cea a rufelor nespalate, dar mai ales cea a asternuturilor transpirate sau murdarite de colegii de camera cu diverse chestii. Problema aparent complicata are o rezolvare neasteptat de simpla, pentru ca nu ai nevoie de ceva special ca sa o rezolvi, ci de lucruri care deja se gasesc prin casa.
Primul pas consta in punerea asternuturilor pe jos si murdarirea lor si mai mult pentru ca oricum o sa fie ca si spalate dupa enumerarea urmatorilor pasi.
Al doilea pas consta in verificarea ustensilelor. O sa le enumer pe cele mai necesare in ordinea importantei. O cada curata preferabil fara fiinte care sa se pise cand fac dus. Al doilea lucru la fel de important este un dop de cauciuc care sa impiedice apa plina de substante de curatire sa iasa. Urmatorul rand de lucruri necesare este format din multimea substantelor de curatat. In primul rand este nevoie de detergent si de apa calda. Eu am plusat putin si am introdus in amestecul magic urmatoarele:
– detergent la bidon no name trimis de acasa
– detergent “Ariel Fresh Socks” luat de la un coleg
– balsam de rufe “Cocolino” albastru
– spumant de baie trimis din Italia de la o ruda
– sampon “Cap si Umeri” Fresh Ocean (dela cu albastru)
– gel de dus “Nivea Silver Protect”
– substanta activa de curata wc-uri “Peak” (ceva galben cu miros de lamaie sintetica)
– substanta de curatat pardoseli “Clever” (firma celor de la Billa)
– o mana de gel de par “Renee Blanche” (tot primit din Italia de la o ruda).
Acest ultim ingredient trebuie aplicat cu dragoste peste tot in sparcaieli marunte.
Dupa cele enumerate mai sus o sa avem nevoie de un aparat sau o fiinta care sa simuleze o miscare mecanica (asemanatoare unei masini de spalat). Bineinteles ca o sa apelam la o fiinta. Daca am facut aceasta alegere atunci bineinteles ca persoana in cauza va avea nevoie de o pereche de pantaloni scurti de plaja preferabil (pentru a se usca repede) si de niste slapi. Aceasta persoana va intra in cada si va sari pana se vor face spume pana in tavan. Inca nu stiu rezultatul acestei retete pentru ca nu am scos inca asternuturile. Asemenea unei vrajitoare malefice care adauga in ceaunul ei mare niste frunze de pastarnac sau creier de miel, un coleg a avut inspiratia sa arunce in amestec ligheanul cu sosetele si chilotii nespalati. Sa vedem acum.


Caldura mare

Odata cu aparitia tehnologiilor moderne au aparut oameni care folosesc aceste tehnologii. Acesti oameni se intampla sa foloseasca produsele care au trecut de niste teste riguroase ale inginerilor care le-au proiectat ca atare sau cel mai des se intampla sa-si dea cu parerea despre cum ar functiona mai bine sau mai economic. Un astfel de exemplu strigator este cel al oamenilor care folosesc calculatoare portabile, denumite recent laptopuri. Aceste inventii oarecum recente pentru marea masa a populatiei se folosesc ca un calculator normal desktop, dar pe langa asta si cel mai important, pot fi luate oriunde prin casa. Pentru a functiona oriunde vrea utilizatorul ele au nevoie de energie electrica incorporata cand nu sunt prin preajma vreunei surse de curent. Inginerii de proiect si de design, probabil cu diplome multe in fizica si ventilatia unui anumit spatiu au cazut de acord ca acumulatoarele sa fie incorporate in aceste laptopuri. Aceste acumulatoare fac parte integranta din fizicul unui sistem de calcul portabil si nu e nevoie ca ele sa fie scoase. Pana aici toate bune. Au aparut unii specialisti de ocazie care spun ca bateria unui laptop ar trebui scoasa cand el este bagat in priza. Doar ca exemplu, unele au picioruse de sustinere pe acumulatori, deci cel mai probabil nu ar trebui scoasa bateria. Caldura se pare ca este invocata de specialistii de mai sus ca fiind marea amenintare asupra duratie de viata. Scotand-o de la locul ei bateria nu va mai fi nevoita sa stea la 7 cm de cele 80-90 grade Celsius ale unui procesor aflat in full-load. Daca laptopul era proiectat de soferul unui inginer care proiecteaza laptopuri poate eram de acord ca bateria sa fie scoasa. Altfel nu sunt. Se pare ca exista ceva “bariere termice” intre gradele multe din laptop si cele mai putine ale acumulatorului, de asemenea proiectate de ingineri platiti cu bani multi pentru aceasta treaba. In plus, cu un upgrade al BIOS-ului sau nu se pare ca poate fi rezolvata problema incarcarii continue a bateriei. Ea daca sta in priza mereu se va descarca odata la ceva timp pana la 95% apoi se va incarca din nou. La mine aceasta perioada dureaza cam 2 saptamani.


Paiul modern

Zilele astea se intampla sa vad multi oameni in jurul meu care au in gura scobitori, asa zisele paie ale omului secolului 21, modern si cu pretentii de evolutie fata de stramosii ancestrali. Odata cu dezvoltarea societatii, vechile obiceiuri, obisnuinte ale omului vechi se intampla sa reapara in inventii noi, care desi au pretentia de a fi moderne, sunt de fapt vechi de cand oamenii vorbeau aceeasi limba si s-au hotarat sa construiasca un turn foarte inalt, pana la ceruri si dincolo de el, peste galaxii si peste mari stelare de macrodimensiuni. Asa de vechi. Acest om cu pretentii de modern cu o scobitoare in coltul stang sau drept al gurii se aseamana destul de mult cu un Ion, din romanul cu acelasi nume al marelui scriitor si publicist Liviu Rebreanu. Nu este cu nimic diferit fata de un Ion care ar avea un pai in gura. Si totusi important este ca aceste paie moderne sa fie schimbate periodic, la intervale destul de scurte de timp, din motive de igiena. Noi nu mai avem sistemul imunitar al unui Ion post-medieval care putea tine un pai in gura chiar si 40 de zile fara sa il schimbe! Nu. Timpurile au evoluat si nu mai avem aceasta calitate. Din timpuri stravechi oamenii au simtit nevoia sa-si curete dintii dupa o masa copioasa. Chiar si cei din Africa simt acelasi lucru, desi nu sunt pe acelasi continent. Exista scrieri neconfirmate conform carora un rege al unei zone din Africa Centrala antica si-ar fi batut dusmanii cu un os de leu(vanat propriu) pana acel os s-ar fi redus pana la dimensiunile unei scobitori standard moderne. Se zice chiar ca Papa al IV-lea Alexandru ar fi avut o macroscobitoare care era folosita pentru a-si ridica palaria papala pe la spate, pe sub vesminte. Aceste exemple nu se termina aici, multi conducatori moderni si post-moderni au avut ceva de impartit cu scobitori: unii le-au folosit pentru a face profit, altii pentru manipularea in masa a populatiei.
Acestea fiind zise pot sa inchei prin a va spune ca scobitorile au avut un efect benefic de-a lungul timpului, modeland caractere, influentand decizii ale magistartilor, zdrobind vize murdare si nu in ultimul rand curatind locurile inaccesibile dintre molari, masele de minte, aparate dentare cu sarma in partea din fata s.a.m.d.


Exercitiu de indemanare

Scopul urmatorului exercitiu este de a-ti exersa indemanarea de a citi o carte. Deja apare prima intrebare: Online sau clasica? De la aceasta intrebare se vor desprinde 2 fire de raspuns, unul despre cartea online si unul despre cartea clasica, cum este firesc.
Legat de cartea online. Cartea online de fapt nu este o carte, este o insiruire de pagini online. Sanse de a citi o astfel de carte sunt minime din pricina tentatiilor internetului, caci sanse mari sunt sa citim cartea direct dintr-un bowser web sau sa o descarcam in diferite formate, marimi, forme, toate pentru a te imbia sa o citesti cat mai repede. Am experimentat de-a lungul timpului diferite carti online si toate nu au fost destul de acaparante incat sa rezist sa le aprofundez din scoarta in scoarta. O sa acordam cartilor online asadar un rezonabil 1, pe o scara de la unu la doi.
Sa trecem deci la cartea consacrata, care s-a facut auzita, aprobata si inteleasa timp de secole, inca din timpuri medievale, referindu-ma la cea tiparita pe hartie. Mai sunt anumite tipuri de carti ceva mai antice, scrise pe bucati de papirus, pe scoarta de copac, pe marmura( Vezi tablele celor 10 porunci- dinainte de anul 0!). Acest timp de carte are un loc aparte avand cateva avantaje fata de cartea electronica. Poate fi citita fara a fi nevoit sa privesti in display-ul sistemului desktop sau al laptopului. Astfel, te poti concentra exclusiv in intelesurile si intelepciunile prezentate in carte. Ea poate deveni in 3-400 de ani un faimos obiect de colectie, care poate fi vandut la preturi foarte mari. O sa acordam in consecinta un rezonabil punctaj de 998.98 pe o scara de la 1 la 1000.
Bineinteles ca exista pareri si pareri legate de acest subiect controversat, insa asta simt eu, asta cred eu, asta ma face pe mine sa cred ca aceste asa-zise carti online nu au nimic de aratat in fata unei magnifice carti tiparite, pe care poti pune mana, care nu cere curent electric si care poate sa-ti devina cel mai bun si de incredere prieten si tovaras de viata, necesar in aceste vremuri tumultoase in care ne aflam.


Parerea mea

Cam asa arata la fata un conducator de autobuz dupa intamplarea pe care am sa o povestesc. Ma pregateam sa trec strada printr-un loc permis si marcat corespunzator, si pun piciorul pe prima dunga. Banda din stanga era libera asa ca aveam drum gol pana la jumatatea zonei marcate coresunzator. Acum vine partea ridicatoare de adrenalina in sange. Din partea dreapta a mea se apropia ferm un FAC(Fosilo-Autobuz-Comunist), avand in spatele volanului un domn sofer bine facut, prost crescut, cu studii medii neterminate. Acestea fiind ingredientele situatiei, am zis sa opresc si sa las namila sa treaca. Rau am facut caci Fosila mi-a acordat prioritate. Dupa ce am parcurs pe zebra cam 3/4 din lungimea latimii Bestiei, aceasta a inceput sa se apropie amenintator de trupul meu firav de 54 de kg, conform unui cantar dintr-o zona agroalimentara. Eu nu am vazut aceasta miscare vicleana a Bestiei, pentru ca aveam gluga de dubios pe cap. Cam cand am aproximat ca ar fi trecut, Creierul Bestiei a.k.a. soferul descris mai devreme a dat un raget prin claxonul zguduitor al Fiarei. Cand m-am intors sa vad ce se intampla acel sofer gesticula furios din mandibula si a pornit la drum vitejeste. Am stat si am analizat foarte mult ce s-a intamplat. Pai daca mi-a dat voie sa trec in primul rand, de ce m-a claxonat si injurat dupa ce am trecut oare? Unde s-a dus bunul simt si intelegerea fata de persoanele care merg mai incet pe zebre in tara asta?!


IPR

In ziua calduroasa si primavaratica de astazi o sa ies putin de pe fagasul temei blogului – si anume studentul oarecare ratacitor – si o sa dezbat subiectul IPR. Da. Incompetenta Posta Romana. Ca un om oarecare ce-si vede de treaba lui si de indatoririle lui zilnice a inceput sa ma bata gandul sa caut cutite de pe internet. Vreau sa spun ca am gasit , de bani deocamdata nu am nevoie asa ca m-am gandit sa ma bag sa cumpar vreo 3-4. Au venit apoi inevitabil intrebarile legate de transport, care e gratis, insa gratis transportul din China pana aici sau nu, tot la un oficiu al Grandioasei Poste Romane trebuie sa ma duc sa le ridic. Pe neasteptate au venit si mai multe intrebari. Ce s-ar intampla daca m-ar pune sa deschid pachetul sa vada ce e prin inauntru? Cine stie poate vor fi considerate niscaiva arme albe si mi le vor inhata, ca o haita de caini ce iti ia painile din sacosa cand te intorci de la cumparaturi. Beneficiind de avantajele unui laptop conectat la reteaua globala internet am zis sa caut un numar de la Grandioasa Posta Romana. Vreau sa spun ca nu am mai stat pe ganduri si am sunat. Am continuat stiind ca schimbul de informatii va fi inregistrat, pentru ca Grandioasa Posta Romana sa poata ajuta pe viitor mai multi tineri ce-si vad de treaba lor pe viitor. Dupa ce am schimbat ceva cuvinte, angajata Grandioasei Poste Romane imi spune ca nu stie daca ar fi considerate arme albe acele cutite sau daca ar fi confiscate, asa ca mi-a dat numele si numarul(de servici) al unui angajat nu stiu de care de la Grandioasa Posta Romana ce se ocupa cu vama, sa-i spunem pe scurt domnul Taciturnul™. Acest domn desi lucreaza la ceva legat de vama nu prea a stiut ce sa-mi zica, asa ca mi-a spus sa sun direct la Oficiul Postal Nr.6 Al Grandioasei Poste Romane, insa nu mi-a dat numarul ci mi-a zis sa-l iau de pe Pagina De Pe Internet A Grandioasei Poste Romane. Deci un om care e platit degeaba. Am cautat numarul cu pricina si mi-am facut curaj si am sunat. Creierul meu a trebuit sa-si dea seama ca e Oficiul Postal Al Grandioasei Poste Romane Din Bucuresti. Dupa ce am format numarul pe care l-am gasit singur am dat de o femeie bine, de vreo 35-40 de ani care probabil se uita la poze despuiate urcate pe serverele suprasolicitate mereu ale Grandioasei Poste Romane. Aceasta doamna m-a intrebat ce fel de cutite dupa ce am intrebat-o daca imi vor fi confiscate odata ce vor trece prin controlul Postei Grandioase. M-a intrebat chiar daca sunt de bucatarie. M-am abtinut in a-i spune ca sunt pentru lucruri necurate si i-am spus: “sa zicem de colectie…”. As fi vrut sa-i spun ca un banal telefon poate deveni usor o arma stralucitor de alba in mainile cui nu trebuie. Continuarea discutiei cu aceasta angajata a Postei a incetat pentru ca mi-a cam inchis telefonul in nas. Deci pot sa comand oare niste cutite amarate si ele sa nu fie insusite Postei Flamande Romane la asa zisul control al pachetelor externe?


Pregatirea

Ca orice fiinta sociala a secolului 21, constransa de regulile societatii, pentru o dezvoltare intelectuala si morala benefica, a fost nevoie sa intru in sfera unei facultati, sa o numim oarecare deocamdata. Este o expierenta de viata extrem de diferita fata de orice pana acum. Se simte ca o explozie de fericire si de bucurie in jurul meu si in jurul la toti care ma inconjoara si ma indruma pe acest drum.
Pana acum se pare ca in ciuda acestei bucurii, se simte o oarecare melancolie. Asta nu o simt numai eu, ci vad pe fata tuturor studentilor niste semne de intrebare legate de noul lor mod de viata. Unii spun ca e foarte bine, pentru altii e un chin, va ramane sa analizam toate ajunsurile si neajunsurile vietii de student in zilele/lunile ce urmeaza.


Despre ce este vorba

Este absolut normal sa incep cu inceputul si anume ce este acest blog de fapt. Este locul unde orice student poate citi ceva relaxant inainte de culcare, de sesiune sau eu mai stiu ce. De asemenea, printre randurile acestui blog se pot intalni ganduri comune ale cititorului si ale autorului, fapt ce va imbina benefic relatia dintre cei doi, ducand la pace si armonie. Ai avut o zi proasta si nu stii ce sa faci? Se pare ca tocmai ai gasit solutia. Ea este in tine si numai in tine.



Follow

Get every new post delivered to your Inbox.